Biserica Albastră

Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei Mari, s-a statornicit o frumoasă tradiție la biserica Parohiei Oradea-Vii, cu hramurile Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul al Mirelor Lichiei, mare făcător de minuni și Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtător de biruință, să se oficieze slujbe de pomenire și comemorare pentru ierarhii, preoții, ctitorii și oamenii de cultură care au contribuit cu cuvântul, scrisul și fapta cea bună la înălțarea și înfrumusețarea acestei biserici din Parohia „Viile Orăzi” care în toamna anului trecut, 2 octombrie 2023, a aniversat 85 de ani de existență.

Festivitățile au fost onorate de prezența și slujirea Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul frumoasei Eparhii din Cetatea Oradiei Mari și de Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul românilor ortodocși din Ungaria în prezența unui însemnat număr de credincioși și de slujitori ai Sfintelor Altare din Oradea și de la cele 4 protopopiate ale Eparhiei noastre. Au mai fost prezenți și Maica Stavrofora Cristina Chichernea, Stareța Mănăstirii Recea, județul Mureș împreună cu însoțitorii, pentru dezvelirea și sfințirea statuii Episcopului Martir Nicolae Popovici.

Pentru toate acestea și încă multe alte împliniri și realizări despre care s-a mai scris, acum, doresc să-mi îndrept gândul cu deosebită recunoștință către vrednicul de pomenire Teoctist Patriarhul, părintele și duhovnicul familiei noastre, care la 7 februarie 2024 s-au împlinit 109 ani de la nașterea Sa în satul Tocileni, lângă Botoșani, fiind al 10-lea din cei 11 copii ai părinților Marghioala și Toader. L-a botez a primit numele de Teodor. La 14 ani, pleacă ca frate la Mănăstirea Vorona, iar la 20 de ani, la Mănăstirea Bistrița, Neamț, tuns în monahism la 6 august 1936.

Prin pregătire și calități deosebite Părintele Teoctist a ajuns Episcop al Aradului, Locțiitor de Episcop în scaunul vacant al Oradiei (1970-1971), Mitropolit al Olteniei, Mitropolit al Moldovei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1986-2007). A devenit locțiitor de Mitropolit al Ardealului după trecerea la cele veșnice al vrednicului de pomenire Dr. Nicolae Mladin.

În scurta perioadă de slujire în Eparhia Oradiei am fost vizitat de mai multe ori la Parohia Homorog, Protopopiatul Salonta, iar la data de 18 mai același an 1971, m-a vizitat împreună cu noul episcop al Eparhiei Oradiei, în persoana Părintelui Dr. Vasile Coman.

În semn de aleasă recunoștință pentru toată dragostea părintească a Părintelui Teoctist, l-am vizitat de ziua onomastică și de naștere la Arad, Bodrog, Craiova, Iași și la București împreună cu soția Paula și cu cele 3 fiice: Carmen, Laura și Amalia.

Când a fost intronizat ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, 1986, am fost invitat și am participat la București și la Curtea de Argeș, unde s-au desfășurat evenimentele bisericești de intronizare.

La sosirea Papei Ioan Paul al II-lea la București, în luna mai 1999, am fost invitat și am participat alături de Părintele Prof. dr. Acad. Mircea Păcurariu și P.C. Părinte prof. dr. Abrudan Dumitru, pe esplanada unde s-a oficiat Sfânta Liturghie Ortodoxă.

La data de 4 iunie 1995, cu prilejul vizitei canonice desfășurate la Oradea, fiind invitat personal și în scris, am avut bucuria alături de familie și de toți credincioșii prezenți în număr foarte mare să-l primim la Biserica Parohiei Oradea-Vii, pe care a numit-o în cuvântul rostit din fața bisericii „o adevărată Catedrală, atât de frumoasă, o pildă pentru clerul și credincioșii din Patriarhia Română”. (din cuvântul Preafericitului Teoctist în Vol. I, Cincizeci de ani în slujba Bisericii Ortodoxe Române și a Neamului meu românesc, pag. 186, autor Pr. Gheorghe Nemeș)

În bogatul cuvânt de învățătură Preafericirea Sa a mai spus:„Familia trebuie să aibe o trăinicie, să aibă o sănătate morală deosebită. Tineretul trebuie să aibă o sănătate și un dor de muncă, de dragoste de muncă, de orice fel de muncă, căci munca îl cinstește, îl înnobilează pe om. Și de aceea cuvântul Bisericii de prețuire și de dragoste îl reînnoiesc și-l îndrept cu acest prilej către tineretul țării noastre”.

„Trebuie să dăm atenție multă tineretului. Părinții să-și apropie tineretul, să-i înțeleagă părintește, să-i îndrume. Luați aminte părinți iubiți și frați, mame și surori, la creșterea și păzirea morală a sufletului tineretului, care poate să cadă în diferite capcane fără a se putea redresa”.

„Un prunc crescut în frică de Dumnezeu, crescut în respect față de aproapele, crescut în respect față de adevăr, care trebuie să fie numai unic, nu mai multe adevăruri, mai ales în domeniul credinței, un astfel de prunc, un astfel de tânăr este podoaba familiei, bisericii, a țării și a societății”. (din cuvântul Preafericitului Teoctist în Vol. I, Cincizeci de ani în slujba Bisericii Ortodoxe Române și a Neamului meu românesc, pag. 193, autor Pr. Gheorghe Nemeș)

Am căutat să amintesc câteva idei din cuvântarea rostită de Patriarhul Teoctist cu ocazia vizitei la Biserica Albastră, acum aproape 30 de ani. Aceste sfaturi fiind foarte actuale și necesare în zilele noastre. Cunoaștem durerea părinților ale căror copii folosesc droguri de la o vârstă foarte fragedă, elevi, studenți și atâția alții care s-au sinucis și au vândut casele și apartamentele părinților din cauza jocurilor de noroc și a altor vicii, care distrug familia, societatea și neamul.

Este bine să se predea religia în școli, dar este foarte important să vină părinții cu copiii mici în brațe, ținându-i pe cei mărișori de mână și astfel să fim cu toți ai familiei la Sfânta Biserică, la Sfânta Liturghie, împărtășindu-i cu Trupul și Sângele Mântuitorului Nostru Iisus Hristos. Acești copii vor fi sănătoși, vor fi frumoși, vor fi viitorul Bisericii și viitorul Neamului nostru Românesc.

Ultima vizită am efectuat-o la împlinirea vârstei de 92 de ani, 7 februarie 2007, când Preafericirea Sa, m-a invitat să slujesc la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie pentru prima dată la Catedrala Patriarhală și apoi m-a reținut la masa de prânz după care mi-a zis:„Părinte Gheorghe, adu un cuvânt de la Oradea pentru toți comesenii prezenți!”

La masă au participat mitropoliți, arhiepiscopi și episcopi, membrii ai Sfântului Sinod. În urma cuvântului rostit am primit mulțumiri și la câteva zile am primit pastorala la Sărbătoarea Învierii Domnului (2007), pe a cărei pagină de copertă, în interior, a scris următoarele:„P.C. Păr. Icon. Stavr. Gheorghe Nemeș, Cu gânduri de bucurie personală și cu mulțumiri pentru prezența și florile cu care mi-ați adresat cuvântul…Teoctist, 30 III 07”.

La masa de pomenire din fața Sfântului Altar a Bisericii Albastre, Parohia Oradea-Vii, s-a slujit coliva, pâinea și vinul cultic de către preoții slujitori.

S-a cântat veșnică pomenire și s-au oferit tuturor celor prezenți prescură, cozonac, colivă și vin cultic de la Sfânta Patriarhie.

În glasul sfânt al clopotelor, credincioșii s-au reîntors la casele lor, cu plăcută aducerea aminte de Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române.

Veșnica pomenire din neam în neam!

Cu prețuire și veșnică recunoștință,

Pr. Gheorghe Nemeș