Amintiri despre Prof. Univ. dr. Teodor Maghiar,
Rectorul Universităţii din Oradea
Rectorul Universităţii din Oradea
În prima duminică a lui februarie 2016, am primit telefon de la pr. Dr. Ioan Mircea Ghitea, parohul Bisericii Ortodoxe Române din Husasăul de Criş, rugându-mă să întocmesc un articol în memoria vrednicului de pomenire Dr. Teodor Maghiar, pentru a fi publicat în Monografia satului, unde sus numitul a văzut luminia zilei.
Răspunsul a fost afirmativ; „voi așterne pe hârtie câteva amintiri despre Omul care mi-a fost drag sufletului și ne-a lăsat în Cartea de Aur a Bisericii Albastre, cele mai frumoase impresii”. Pe Domnul Maghiar, cum obișnuiam să-i spun, l-am cunoscut la început din ziarele locale și centrale, scriindu-se frumos despre inițiativele și realizările Domniei Sale în orașul de pe Crișul Repede, dar, mai cu seamă la Universitatea din Oradea, al cărei ctitor a fost și a rămas.
Auzisem despre Domnia Sa, că este un om credincios, frecventează biserica împreună cu soția, Doamna Mărioara, și că împreună cu un alt fiu al Bihorului, Preacucernicul Părintre Prof. Univ. Dr. Dumitru Abrudan, trudesc pentru reînființarea Teologiei Ortodoxe în cadrul Universității Orădene. Toate acestea și încă multe altele m-a determinat să-l cunosc personal invitându-l la Sfânta Liturghie de la Biserica Albastră a Parohiei Oradea-Vii. Acceptând invitația, împreună cu soția ne-au onorat cu prezența, și după terminarea Sfintei Liturghii, ne-am întreținut respectuos în trapeza bisericii, mulțumindu-le pentru participare și totodată l-am rugat să-mi recomande un doctor pentru a-mi face unele analize medicale. Fără să-mi promită, în ziua următoare la orele dimineții a sunat la casa familiei noastre, domnul Maghiar, și-mi spune cu voce tare:„să te îmbraci repede că am sosit cu mașina în fața casei și doresc să te duc personal la spital, unde ești așteptat de domnul dr. Bumbu Gheorghe și fiul meu,, dr. Teodor Maghiar”.
În luna februarie a anului 1996, ginerele Claudian Sabău împreună cu fiica Carmen Samașca-Nemeș au avut un tragic accident de lucru, iar în urma acestuia, Claudian în vârstă de 28 de ani, a decedat. În toate zilele de spitalizare, domnul Maghiar, împreună cu doctorii de specialitate, au fost alături de noi în consolare și rugăciune. Din acel moment domnul prof. Dr. Teodor Maghiar mi-a devenit prieten apropiat mie și familiei noastre, pentru că auzisem din spusele bătrânilor „prietenul la nevoie se cunoaște”. Apoi, am aflat că este membru în Adunarea Eparhială și în Adunarea Națioanal Bisericească. Când venea de la București, mă suna sau mă invita să-mi spună că Părintele Patriarh Teoctist, s-a interesat de familia mea, transimițând binecuvântări în activitatea familială și pastorală. Tot atunci mi-a spus că a invitat pe Preafericitul Părinte Teoctist să vină la Oradea, pentru ai conferi titlul de Doctor Honoris Causa a Universității din Oradea, eu i-am spus ce bine a-ți făcut, iar dacă v-a veni, să-i spuneți că și credincioșii Parohiei Oradea-Vii, în frunte cu preoții slujitori, sunt dornici de al avea ca înalt oaspete. Așa s-a și întâmplat; la invitația Episcopiei de Oradea și a Parohiei Oradea-Vii, pe data de 4 iunie 1995, la orele de Vecernie, l-am avut prezent pe Părintele Teoctist, Patriarhul României la Biserica Albastră, de față fiind P.S. Ioan Mihălțan, Episcopul Oradiei, Î.P.S. Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, Episcopul Hosu, al Bisericii greco-catolice de Oradea, Eminența Sa, Temfli Iosif, Episcopul Bisericii Romano-catolice de Oradea și preotul reformat domnul Zoli Vass, parohul bisericii din Tinca, înconjurați de mii și mii de oameni, cum au consemnat ziarele locale „ca frunza și iarba”. Pentru a se confirma cele spuse mai sus voi reproduce din Cartea de Aur următoarele însemnări: „Ziua a II-a a Învierii Domnului și ziua sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, 23-24 aprilie 1995. A dat Bunul Dumnezeu de am putut participa la Sfânta Liturghie cu ocazia zilei a II-a de Înviere a Domnului Nostru Iisus Hristos și a Sf. Gheorghe. A fost o zi deosebită și am fost deosebit de impresionat de participarea credincioșilor la Sfânta Liturghie, lucru care îi atestă părinteului paroh Gheorghe Nemeș, toată cinstea și recunoștința din partea mea și a familiei mele. Cred că rolul părintelui paroh este deosebit de mare pentru românii din zona Rogerius care sunt marea majoritate. Apreciez spiritul gospodăresc a părintelui paroh și modul cum știe să organizeze viața duhovnicească a parohiei. Pentru tot ce face și a făcut, pentru Națiunea Română și pentru Biserica Ortodoxă, Bunul Dumnezeu să-i dea mulți și fericiți ani” împreună cu întreaga lui familie de Sf. Gheorghe, Bunul Dumnezeu să le dea tot ce își doresc. Cu bucurie și respect, familia prof. Univ. dr. Ing. Teodor Maghiar. ”Hristos a Înviat!”.
În semn de aleasă mulțumire pentru dragostea creștinească avută de Întâistătătorul B.O.R.-ului, Părintele Teoctist și de toți membrii Sfântului Sinod, ca și de slujitorii Sfintelor Altare, am decis ca deasupra portretului Preafericitului Părinte Teoctist și a Preasfințitului Părinte Dr. Ioan Mihălțan, executate de pictorul bisericesc Eremia Profeta din București să fie scris cu litere mari următoarele:„Preafericitul Părinte Teoctist, Patriarhul României, Doctor Honorius Causae – Titlul s-a conferit de către Domnul Prof. Univ. dr. Teodor Maghiar, Rectorul Universității Orădene. La acest fericit prilej în Biserica parohiei noastre „Biserica Albastră”, Preafericitul Părinte Teoctist a slujit la Vecernica Duminicii a VII-a după Paști, 4 iunie 1995. Dumnezeu să binecuvinteze Biserica Ortodoxă și Neamul Românesc”.
În calitate de membru în Adunarea Eparhială al cărei președinte este Preasfințitul Părinte Dr. Sofronie Drincec, Episcopul Oradiei, alături de P.C. Părinți Consilieri, P.C. Preoți Protopopi și P.C. preoți parohi, precum și alți invitați de seamă în capela Sfintei Episcopii, Domnul prof. Teodor Maghiar a susținut din tot sufletul revenirea Eparhiei de Oradea la scaunul mitropolitan al Ardealului cu centru în istoricul oraș Sibiu.
Credincioşii din Parohia Ortodoxă Română Oradea-Vii, dar mai cu seamă locuitorii din jurul bisericii, indiferent de religie și naționalitate sunt cu recunoștință veșnică pentru invitația și intervenția Domnului Maghiar cu privire la venirea Patriarhului Teoctist la Biserica Albastră. Datorită acestei vizite, toate străzile din jurul bisericii au fost pentru prima dată asfaltate în vara anului 1995.
Sunt bucuros de această inițiativă a P.C. Preot Dr. Ioan Mircea Ghitea de a oferi locuitorilor din Parohia Husasău de Criș, o monografie, prin care are posibilitate să scrie, despre frumusețile locului, despre oamenii de ieri și astăzi, cu toate preocupările lor. Această monografie se va așeza la loc de cinste alături de alte multe cărți de istorie, pe care P.C. Părinte Dr. Ioan Mircea Ghitea le-a publicat în frumoșii ani de pastorație.
În anul 2013 luna octombrie, am putut participat ca invitat în localitatea Husasău de Criș la inaugurarea și sfințirea Centrului Cultural „Prof. Dr. Ing. Teodor Maghiar”.
Despre Omul Teodor Maghiar și a lui familie se va scrie și se vorbi frumos, de către toți acei ce sunt cu recunoștință. Din păcate, „recunoștința este o floare scumpă,/ ce tainic în inimi înflorește,/dar, unii o sădesc doar ca să o rupă,/ se miră apoi, ca biata floare veștejește.( Ștefan O. Iosif)”.
Alături de Patriarhii, Ctitorii și Binefăcătorii acestei biserici, numele ilustrului dascăl și Om de Omenie, Teodor Maghiar va rămâne pe vecie gravat pe peretele Bisericii și în sufletele tuturor credincioșilor de la granița de vest a României. Veșnică să-i fie pomenirea!
10 februarie 2016
Oradea
Preot Gheorghe Nemeș,
Biserica Albastră Oradea
Comentarii recente