Pr. GHEORGHE COMAN S-a născut la 15 martie 1915, în satul Pişchia, com. Murani, jud. Timiş. După terminarea şcolii primare şi a liceului, a urmat, la Cernăuţi, Facultatea de Teologie (pe care a absolvit-o în anul 1937), apoi Facultatea de Drept (absolvită în anul 1939). Prin căsătoria cu Otilia n. Deacu (originară din localitatea Blandiana) au avut două fiice, pe Otilia Valeria Doina (poeta Ana Blandiana) şi Geta. Între anii 1938-1940 a funcţionat ca profesor la Liceul „Victor Babeş”, din Timişoara. A fost hirotonit preot în luna mai 1940, rămânând la dispoziţia cancelariei Eparhiei Timişoarei, iar în 1941 a fost declarat preot confesor în cadrul armatei, în 1944 plecând pe front ca preot militar. După război, a funcţionat ca preot paroh al Parohiei ortodoxe „Viile Orăzii”, din septembrie 1945 până în septembrie 1952, lui datorându-se, în bună măsură, terminarea bisericii, în septembrie 1952, cu prilejul sfinţirii acesteia de cărtre Valerian Zaharia, episcopul Oradiei, primind distincţia de iconom stavrofor. La scurt timp a fost transferat la Catedrala „Biserica cu Lună”, fiind totodată numit consilier economic al Eparhiei Oradiei, între anii 1945-1948 funcţionând şi ca profesor la Liceul „Partenie Cosma” din Oradea. Bun român şi înflăcărat patriot, părintele Gheorghe Coman a fost urgisit nu o dată de către regimul comunist, inclusiv ca deţinut politic. A încetat din viaţă la scurtă vreme după eliberarea din închisoare, la 17 octombrie 1964.