intrucat Parohia ortodoxă Română Viile Orăzii flintează începând din anul 1928, nu are în păstrare bunuri susceptibile de a face parte din Patrimoniul Cultural Naţional. Marea majoritate a odoarelor apartinând, în un-nă cu peste şase decenii, capelei din Oraşul Grădinilor au fost înlocuite, in decursul timpului, cu altele noi. Pentru ca să se ştie, în primul rând să atragă luarea aminte a credincioşilor, relevăm în rândurile ce urmează, cele mai de seamă valori de interes cultural spiritual aparţinând parohiei şi lăcaşului de închinare.
I. lconostasul Sfântului lăcaş, lucrat din Iemn de tei, operă sculpturală datorată maestrului ştefan Gajo din Timişoara, realizat în anul 1988. Impresionează atât prin proporţii cât şi prin tehnica deosebită. a execuţiei artistice, mai ales prin fastul vrejurilor aurite. Icoanele ce impodobesc uşa impărătească şi cele diaconeşti au fost pictate de către maestrul Eremia Profeta din Bucureşti.
2. Pictura interioară, realizată între anii 1974-1977, operă a pictoriţei Virginia Videa din Bucureşti. Remarcăm decorul amplu, mulţimea reprezentărilor şi, cu deosebire, scenele mari, precum: „Naşterea Domnului”, Nunta din Cana Galileii”, „Invirea Domnului” şi tabloul votiv ‘infăţişându-i pe Iustin Moisescu, Patriarh al României şi Vasile Coman, Episcop al Oradiei.
3. Candelabrul mare, frumos sculptat, aurit, realizat de tre maestrul Ştefan Gajo din Timişoara, împodobit cu chipuri sfinte,
34
pictate de către Eremia Profeta din Bucureşti.
2. Cele cinci icoane mari din mozaic ce ‘impodobesc, din anul 1985 , fatada Sfântului lăcaş, înfăţişându-i (de la stânga la dreapta): pe „Sf. lerarh Nicolae”, „Maica Domnului cu Pruncul Iisus”, „Duhul Sfânt”, „Mântuitorul Iisus Hristos invăţător” şi „Sf. Ioan Botezătorul”. Concepţia artistică a acestor tablouri o datorăm lui Eremia Profeta, iar execuţia, cu plăcuţe din mozaic de Murano, lui Alexandru Conţ.
3. biroul Oficiului parohial se păstrează două icoane pic-
4.
tate pe lemn, nesernnate şi nedatate, dar lucrate pe la inceputul secolului nostru, înfăţişându-i pe „Sf. Ierarh Nicolae” şi pe „Sf. Ioan”.
5. Un număr de trei fotografii alb-negru, în original, făţişând aspecte imortalizate cu prilejul punerii pietrei fundamentale la Biserica Albastră. Prima şi a doua ilustrată, infăţişează. punerea pietrei fundamentale de către Prea Sfinţitul Dr. Nicolae Popovici, Episcopul Oradiei, iar a treia fotografie infăţişează personalităţile oraşului prezente la ceremonialul
6. Clopotele Sfintei Biserici, unul mai mic şi două. mari, acestea din urmă, conform inscripţiilor, flind turnate la Baia Mare, în anul 1980. Aşa cum s-a amintit în istoricul lăcaşului, un clopot nou, mult mai mare, urmează a fi aşezat noul turn-clopotniţă al Bisericii Albastre.
35
8, Troiţa din lemn, amplasată în parcul bisericii, având următoarea inscripţie: această Sfantă Trolţă spre slava lui Dumnezeu, de catre credincioşii români Angheriu ,41exanclru cu soţia Rozalia, in anul Dommdui 1985. Binecuvântează Doamne pe cei ce iubesc podoaba Casei Tale.”

9. Sfânta Dumnezeiasca Evangbelie, Bucureşti, 1983.
Cartea are ferecătura din metal cu medalioane reprezentând pe cei patru evanghelişti, iar câmp central scena „invierea Domnului”. Volumul este deosebit de preţios, având în vedere faptul că, pe pagina de gardă, păstrează următoarea dedicatie a Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist: „Din toată inima binecuvântăm strădania părintilor slujitori de la biserica Oradea-Vii C.F.R. a bunilor c►edincioşi de la

următoarea insemnare: „4.6. (19)95. Prilej de pilduitoare intâmpinare a credincioşilm, cărora le impărtăşim binecuvântare, preţuire dragoste. t Teoctist, fi Antonie al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului, Binecuvântare arhierească, t Episcop Vasile Hossu, t Temfli Iosif, Episcop Romano-Catolic, Oradea”.
10. „Cartea de Aur” a Bisericii Albastre.